Acordul de mediere: ce putere juridică are și cum devine executoriu

Cea mai frecventă întrebare pe care o primim la prima ședință sună cam așa: „Bine, ne înțelegem — dar dacă mâine celălalt se răzgândește?". Este o întrebare excelentă, iar răspunsul arată de ce medierea este o procedură juridică serioasă, nu o simplă discuție de conciliere. În rândurile de mai jos explicăm ce este acordul de mediere, ce putere juridică are și, pas cu pas, cum poate dobândi caracter executoriu — adică cum poate fi pus în executare silită, la nevoie, întocmai ca o hotărâre judecătorească.
Ce este, juridic, acordul de mediere
Acordul de mediere este înțelegerea părților, consemnată în scris la finalul procedurii. Din punct de vedere juridic, este un contract: obligă părțile întocmai ca orice alt contract valabil încheiat. El poate cuprinde obligații de plată, termene și eșalonări, modul de împărțire a unor bunuri, modalitatea de exercitare a autorității părintești — orice soluție legală asupra căreia părțile au convenit.
Redactăm acordul împreună cu părțile, într-un limbaj clar, fără formulări ambigue care să nască ulterior alte dispute. Pentru aspectele tehnice (fiscale, imobiliare), părțile pot consulta avocați sau notari înainte de semnare — o practică pe care o încurajăm de fiecare dată. Iar dacă vrei mai întâi o imagine de ansamblu asupra întregii proceduri, am explicat-o pe larg în articolul Ce este medierea și cum funcționează.
Baza legală a medierii în România este Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Acordul scris al părților este reglementat de art. 58 din lege — inclusiv alin. (21), introdus prin Legea nr. 154/2019, care privește verificarea și atestarea acordului de către avocații părților ori de către notar — iar art. 59 le dă dreptul să îl prezinte notarului public pentru autentificare sau instanței de judecată pentru consfințire.
Drumul acordului: de la semnătură la titlu executoriu
Pașii sunt simpli și merită parcurși în ordine:
- Semnarea acordului de mediere. La finalul procedurii, înțelegerea se consemnează în scris și se semnează de către părți. Din acest moment există un contract valabil, care le obligă.
- Întărirea acordului, pe una dintre căile prevăzute de lege. Părțile pot alege autentificarea la notarul public, consfințirea de către instanța de judecată sau verificarea și atestarea acordului de către avocații părților ori de către notar, în condițiile legii — detaliem mai jos fiecare variantă.
- Acordul dobândește caracter executoriu, în condițiile legii. Obligațiile din acord pot fi puse în executare silită, fără a mai fi nevoie de un nou proces pe fond.
Calea 1: autentificarea la notar
Notarul public verifică legalitatea înțelegerii și o autentifică. Actul autentic notarial care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă este titlu executoriu. Este calea potrivită mai ales atunci când acordul cuprinde obligații de plată clare sau transferuri de drepturi care oricum cer forma notarială.
Pentru acordurile privind transferul dreptului de proprietate ori al altor drepturi reale asupra imobilelor, precum și pentru partaje și cauze succesorale, legea prevede formalități specifice obligatorii — de exemplu, forma autentică notarială la transferul proprietății imobiliare. Este o situație frecventă în partajele și succesiunile rezolvate prin mediere.
Calea 2: consfințirea de către instanță
Părțile pot cere instanței să pronunțe o hotărâre care să consfințească acordul lor — așa-numita hotărâre de expedient (art. 438–441 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 59 din Legea nr. 192/2006). Hotărârea are toate efectele unei hotărâri judecătorești definitive.
Un detaliu important pentru cei care ajung la mediere după ce procesul a început deja: dacă litigiul aflat pe rolul instanței se soluționează prin mediere, instanța poate dispune, la cererea părții interesate, restituirea taxei judiciare de timbru achitate, în condițiile art. 63 din Legea nr. 192/2006. Pentru litigiile privind transferul dreptului de proprietate ori al altor drepturi reale asupra imobilelor, pentru partaje și pentru cauzele succesorale, legea prevede reguli speciale, iar în anumite cauze succesorale taxa nu se restituie.
Calea 3: verificarea și atestarea de către avocați sau notar
De la modificarea adusă prin Legea nr. 154/2019, art. 58 alin. (21) din Legea nr. 192/2006 prevede că acordul de mediere poate dobândi caracter executoriu și prin verificarea și atestarea sa de către avocații părților ori de către notar, în condițiile legii. Și pe această cale, pentru actele cu cerințe de formă — imobile, partaje, succesiuni — rămân necesare formalitățile prevăzute de lege.
Notar sau instanță? O comparație rapidă
| Criteriu | Autentificare notarială | Consfințire de instanță |
|---|---|---|
| Cine verifică acordul | Notarul public | Instanța de judecată |
| Ce obții | Act autentic notarial — titlu executoriu pentru creanțele certe, lichide și exigibile | Hotărâre de expedient, cu toate efectele unei hotărâri definitive |
| Când este obligatorie | La transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor | Nu este obligatorie — rămâne la alegerea părților |
| Potrivită mai ales pentru | Obligații de plată, transferuri de bunuri | Litigii aflate deja pe rolul instanței, situații de familie |
Ce înseamnă „titlu executoriu", concret
Dacă una dintre părți nu își respectă obligațiile din acordul autentificat sau consfințit, cealaltă parte nu trebuie să pornească un nou proces. Poate merge direct la executorul judecătoresc, exact ca în cazul unei hotărâri judecătorești. Aceasta este garanția care transformă „o hârtie" într-un instrument juridic complet — și motivul pentru care întrebarea de la începutul articolului are un răspuns liniștitor.
Și dacă acordul rămâne simplu înscris?
Chiar și neautentificat la notar și neconsfințit de instanță, acordul rămâne un contract valabil între părți, iar încălcarea lui poate fi invocată în instanță, ca la orice alt contract. În practică însă, recomandăm aproape întotdeauna una dintre formele de întărire de mai sus, pentru siguranța punerii în executare a obligațiilor asumate. Costurile aferente fiecărei căi se pot afla transparent, înainte de a alege.
Acord total sau parțial — ambele contează
Acordul poate fi total sau parțial: părțile pot rezolva prin mediere doar o parte dintre punctele în dispută, urmând ca restul să fie tranșat de instanță. Și un acord parțial are valoare: restrânge obiectul judecății la punctele rămase nerezolvate și poate deschide drumul către o înțelegere completă.
Acordul în conflictele transfrontaliere
Pentru părțile aflate în state diferite ale Uniunii Europene, Directiva 2008/52/CE prevede că acordul rezultat din mediere poate fi supus, la cererea părților, procedurilor prin care dobândește caracter executoriu, potrivit dreptului statului membru în care se solicită acest lucru — acordul nu devine executoriu automat, ci în condițiile fiecărui stat. Este un cadru juridic relevant mai ales pentru românii din diaspora, cu care lucrăm frecvent prin mediere online, la distanță.
Vrei să discutăm situația ta?
Dacă ai deja o înțelegere de principiu cu cealaltă parte sau vrei să afli dacă un conflict se poate rezolva prin mediere, ne poți scrie prin pagina de contact. Ședința de informare despre mediere este gratuită, iar biroul nostru îți răspunde cu pașii concreți pentru situația ta.
Surse juridice: Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, forma consolidată consultată la 14 iulie 2026. Ultima verificare juridică a articolului: 14 iulie 2026.


