Ce este medierea
O cale mai bună decât procesul.
Medierea este o metodă voluntară și confidențială prin care un terț neutru — mediatorul — ajută părțile aflate în conflict să ajungă la propriul lor acord. Mediatorul nu decide și nu judecă: identifică interesele reale, redeschide comunicarea și ajută părțile să găsească soluții pe care o instanță nu le-ar putea oferi.
Principiile medierii
Voluntară
Părțile aleg să participe și rămân stăpâne pe decizie în fiecare moment.
Confidențială
Fără dosar public, fără audieri. Ce se discută la masă rămâne confidențial, în condițiile legii.
Imparțială
Mediatorul nu ține partea nimănui; echilibrează dialogul, nu îl înclină.
Cu efect juridic
Acordul poate fi autentificat notarial sau consfințit de instanță.
Cum decurge o mediere
Pas cu pas, spre acord.
Fiecare caz e diferit, dar o mediere urmează, de regulă, aceeași structură.
-
01
Ședința de informare — gratuită
Prima discuție este o ședință de informare despre mediere: afli ce este medierea, cum decurge și dacă se potrivește situației tale. Este gratuită și nu te obligă la nimic.
-
02
Contractul de pregătire a medierii
Dacă decizi să mergi mai departe, semnăm contractul de pregătire a medierii (pre-mediere), pe baza căruia începem analiza cazului.
-
03
Studierea și evaluarea dosarului
Analizăm documentele și evaluăm cazul — durează, de regulă, cel puțin o zi lucrătoare, în funcție de complexitatea dosarului. După evaluare îți comunicăm onorariul de mediere, stabilit în funcție de specificul cazului.
-
04
Invitația celeilalte părți
Invităm cealaltă parte la mediere și îi explicăm procedura și beneficiile. Dacă acceptă medierea, te anunțăm imediat. Dacă o refuză, se încheie un proces-verbal de încetare a procedurii de mediere — o dovadă utilă, dacă disputa ajunge în instanță.
-
05
Contractul de mediere
Când toate părțile au acceptat medierea, semnăm împreună contractul de mediere — el consfințește confidențialitatea și cadrul procedurii.
-
06
Procedura de mediere
Intrăm efectiv în mediere: ședințe comune și, la nevoie, separate, până la o înțelegere consemnată în acordul de mediere, cu efect juridic.
Medierea se poate desfășura și online sau telefonic, dacă părțile nu se pot întâlni în persoană.
De ce mediere
Mediere sau proces?
Aceeași dispută, două drumuri foarte diferite.
Clarificări
Ce este — și ce nu este — medierea.
Nu este o judecată
Mediatorul nu pronunță verdicte și nu stabilește cine are dreptate, spre deosebire de judecător sau arbitru. Soluția aparține integral părților — mediatorul construiește doar drumul până la ea.
Nu este consiliere psihologică
Deși medierea gestionează emoții intense, scopul ei este un acord concret asupra unei dispute, nu terapia relației. Când e util, recomandăm și sprijin specializat, în paralel.
Nu exclude avocatul
Părțile pot veni însoțite de avocați și pot cere pauze pentru consultare juridică. Un acord verificat de avocații ambelor părți este, de altfel, cel mai solid acord.
Nu este un semn de slăbiciune
A propune medierea nu înseamnă a-ți recunoaște vinovăția și nu poate fi folosit împotriva ta. Înseamnă doar că preferi o soluție negociată, pe care o controlezi, unei proceduri de durată în instanță.
Ce putere juridică are acordul?
Acordul de mediere este un contract între părți. În funcție de conținutul lui, poate dobândi caracter executoriu prin mecanismele prevăzute de Legea nr. 192/2006: autentificare notarială, consfințire de instanță printr-o hotărâre de expedient sau, în condițiile art. 58 din lege, verificarea și atestarea acordului de către avocații părților ori de către notarul public. Pentru acordurile privind imobile, partaje sau succesiuni, legea impune formalități notariale ori judiciare specifice.
Cadrul legal
Pe ce se sprijină, juridic, medierea.
Medierea este reglementată în România prin Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Legea definește principiile procedurii — voluntariat, confidențialitate, imparțialitate — statutul mediatorului autorizat și efectele acordului de mediere.
Pentru disputele transfrontaliere din Uniunea Europeană se aplică și Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială: acordul rezultat din mediere poate fi supus procedurilor de dobândire a caracterului executoriu prevăzute de dreptul statului membru relevant.
Un stimulent practic prevăzut de lege: dacă părțile sting prin mediere un litigiu aflat deja pe rolul instanței, instanța poate dispune, la cererea părții interesate, restituirea taxei judiciare de timbru achitate, în condițiile art. 63 din Legea nr. 192/2006. Pentru litigiile privind transferul proprietății ori alte drepturi reale asupra imobilelor, partajele și cauzele succesorale, legea prevede reguli speciale, iar în anumite cauze succesorale taxa nu se restituie.
Procedura de mediere în România, pe scurt
Medierea este reglementată în România din 2006 și s-a consolidat ca alternativa firească la proces pentru conflictele civile, comerciale și de familie. Procedura începe cu o ședință de informare gratuită, continuă cu contractul de pregătire a medierii, studierea dosarului și invitarea celeilalte părți, apoi cu semnarea contractului de mediere — care consfințește confidențialitatea — și se desfășoară în una sau mai multe ședințe structurate, conduse de mediator în condiții stricte de imparțialitate.
Spre deosebire de judecată sau arbitraj, în mediere nicio soluție nu poate fi impusă: părțile construiesc împreună acordul, iar mediatorul asigură cadrul, echilibrul și ritmul discuției. Un acord construit chiar de părți este, prin natura lui, un acord pe care părțile și l-au asumat — tocmai pentru că soluția le aparține.
Ai o dispută care trenează?
Prima ședință — cea de informare despre mediere — este gratuită și fără obligații.